DOSAR NR.1158/1990.

                               S.A.D.O. BRAILA.- PENTU A FACE UN PAS IN DEMOCRATIE ?!

          - Cind justitia nu raspunde de faptele sale,acel popor, nu are nici-o demnitate.

    
        In presa din tara au aparut mai multe articole in care se vorbea de oportunitatea reintroducerii curtilor cu jurati, asa cum se intimpla in Romania interbelica.  Potrivit lui Alexis de Tocqueville, un cunoscut om politic si istoric francez, care s-a remarcat prin publicarea operei sale''Democratia in America'', ,, procesele cu jurati educa cetatenii cu privire la autoguvernare.''
Acest curent de opinie poate aparea ca o noua etapa in americanizarea noastra, dar trbuie sa avem in vedere ca, asa cum am precizat si mai sus, curtea cu jurati are un istoric in tara noastra mai ales intr-o perioada considerata a fi '' Epoca de Aur a Romaniei''.
    Atit in dreptul englez, cit si in cel american se recunoaste dreptul fundamental al cetateanului de a alege intre a fi judecat de catre un judecator sau de catre un juriu.  Astfel, procesul cu jurati presupune o procedura in care juriul fie da verdictul sau doar stabileste situatia existenta intr-un anumit caz, ramanind apoi la latitudinea judecatorului sa aplice legea.  astfel, juratii stabilesc vinovatia sau nevinovatia inculpatului, iar daca acesta este gasit vinovat judecatorul este cel care stabileste pedeapsa pe care acesta o va primi. Procesul fara jurati lasa toata puterea decizionala in miinele unui judecator sau a unui complet de judecata.
     In tarile care au adoptat acest sistem, al proceselor cu jurati, aceste jurii sunt privite ca fiind o modalitate de protectie inpotriva puterii statale.  Se considera astfel ca accesul cetatenilor obisnuiti reprezinta o modalitate de insertie a normelor si valorilor comunitare in procedurile judiciare si, mai ales, un mod de legitimizare a legii.
    Deoarece in urma realizarii unor sondaje s-a constatat faptul ca mai mult de jumatate dintre romini nu au incredere in justitie(53%,in urma unui sondaj efectuat in noembrie 2013), credem ca reintroducerea curtilor cu jurati ar fi un mare pas inainte pentru reformarea justitiei si cresterea gradului de incredere in justitie la nivelul populatiei. Marile cazuri de coruptie a caror subiecti sunt judecatori prezentate in mass-media au zdruncinat si mai mult increderea si asa subrezita in sistemul judiciar din tara noastra. Reintroducerea curtilor cu jurati ar reprezenta participarea activa a cetatenilor obisnuiti la actul de justitie, ceea ce ar presupune o inplicare mai profunda si o intelegere mai buna a principiilor juridice, deci o mai mare responsabilitate sociala a acestora.
           1. In cadrul procesului juriul ar trbui sa stabileasca verdictul: vinovat sau nevinovat;
           2.  Avocatul, ca si pina acum, va trebui sa-si apere clientul, sa promoveze si sa apere drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.  Exercitarea profesiei sale presupune asistarea si reprezentarea persoanelor fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa  permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
          3.Pprocurorul, conform art. 316 din ,,Codul de procedura penala,, exercita rolul sau activ in aflarea adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinind seama de probele administrate.
          4. Rolul judecatorului in cadrul curtilor cu jurati este de a stabili pedeapsa pe care o va primi inculpatul dupa ce juratii au stabilit verdictul.
           In ceea ce priveste Politia Romana, consider ca trebuie, sa aiba toate compartimentele, pentru adoptarea urmatoarelor masuri, pentru imbunatatirea activitatii desfasurate:
          1. Politia ar trebui sa aiba dreptul de a retine orice persoana care a savarsit o infractiune/fapta penala, a carei lasare in libertate ar reprezenta pericol public.
          2. Politia ar trbui sa aiba dreptul sa se autosesizeze din oficiu si sa inceapa cercetarile imediat asupra unei persoane suspecte, fara a mai fi necesar avizul procurorului sau a judecatorului.
          3. In cazurile in care politia se confrunta cu un flagrant sa nu mai fie necesara solicitarea unei autorizatii de perchezitie de la un judecator.
          4. Pentru documentarea activitatii infractionale, politia sa dispuna de tehnica de ascultare propie, dupa ce in prealabil s-a obtinut aviz din partea judecatorului.
,