vineri, 11 decembrie 2015

JAFUL SECOLULUI PRODUS DE "REVOLUTIONARII" LUI ION ILIESCU IN ETERNA SI FASCINANTA ROMANIE.

„Privatizarea“ şi falimentarea industriei bucureştene (1990-2010). Ce aveam în decembrie 1989

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Dec 2011

În decembrie 1989 erau în funcţiune în Bucureşti 47 mari unităţi grupate în cinci platforme industriale şi în alte arii.

Acestea erau:

I. Platforma industrială 23 august cu: Uzinele 23 august; Republica; Întreprinderea de Maşini Grele şi Agregate Bucureşti (IMUAB); Întreprinderea de Cabluri şi Materiale Electroizolante (ICME); Întreprinderea de Materiale de Construcţii Granitul; Filatura Română de Bumbac; Întreprinderea Optica Română (IOR); Întreprinderea Electroaparataj; Întreprinderea Policolor.

II. Platforma industrială IMGB: Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (IMGB); O secţie a Uzinei Vulcan; Centrala Electrică de Termoficare.

III. Platforma industrială Pipera: Întreprinderea Electronica, Întreprinderea de Cinescoape; Întreprinderea Conect; Microelectronica; Întreprinderea de Calculatoare; Fabrica de Elemente pentru Automatizare (FEA); Automatica; IPRS Băneasa; Institutul de Cercetări pentru Industria Electrotehnică; Institutul de Cercetări Electronice; Combinatul de Prelucrarea Lemnului Pipera (CPL).

IV. Platforma industrială Militari: Întreprinderea de băi, radiatoare, elemente şi armături sanitare (IREMOAS); Întreprinderea de materiale de construcţii (BCD); CESAROM; Turbomecanica; Centrala electrică de termoficare (CET Vest).

V. Platforma industrială Băneasa-Otopeni: Întreprinderea de Avioane Bucureşti-Băneasa; Întreprinderea de piese turnate şi forjate pentru aviaţie; Întreprinderea de aparate de măsură şi control; Laromet.

VI. Alte întreprinderi din Bucureşti: Flamura Roşie; Steaua Roşie (fosta Wolf); Electrotehnica; Întreprinderea de Maşini Electrice Bucureşti (IMEB); Electromagnetica; Vulcan; Timpuri Noi (fost Lemaître); Ţesătoria 7 Noiembrie-Dudeşti; Întreprinderea Textilă Flacăra; Adesgo; Tehnica medicală; Întreprinderea de încălţăminte Carmen; Uzinele Chimice Române; Atelierele 9 Mai; Uzina Semănătoarea.

Privatizare, privatizare, lichidare

Cu începere din 1990/1991 cuvântul de ordine în economie şi îndeosebi în industrie a fost privatizarea, prezentată ca un panaceu universal pentru a face unităţile rentabile, competitive. Privatizarea a alternat cu falimentarea. Noii proprietari au închis fabricile, utilajul a fost demontat şi vândut ca fier vechi.

Lichidarea industriei s-a desfăşurat la scara întregii Românii. Astăzi, au mai rămas câteva unităţi mari (Piteşti, Galaţi, Mangalia etc.), proprietăţi ale unor firme dinafară. Astăzi, România importă aproape tot: de la chibrituri şi cremă de pantofi, la articolele de uz casnic cele mai diverse, la produse agroalimentare, şi, până la utilaje şi maşini complexe.

România a devenit o piaţă de desfacere a producţiei din alte ţări, din Europa, din China, din Africa.

O inventariere a industriilor dispărute în anii ‘90, cât şi după 2000, nu a fost efectuată până în prezent.

Socot că nu greşim dacă evaluăm distrugerea industrială şi economică în general la un procent de 80% la scara ţării întregi.

Până când o asemenea recapitulare va fi posibilă, propun să ne oprim asupra Capitalei.

Ce şi cât a rămas din cele 47 mari unităţi bucureştene?

Mai există 13 unităţi, reduse la câte o secţie-două, după cum urmează:

Filatura românească, azi la 1/3 din capacitate, se preconizează închiderea şi demolarea.
Policolor, au rămas două secţii, restul a fost demontat şi mutat în Bulgaria.
Centrala electrică de termoficare CET-Sud, lucrează la 40% din capacitate.
Combinatul de prelucrare a lemnului Pipera; sub 30% din producţia 1989; din 3.400 salariaţi, au rămas cca. 600.
IREMOAS, privatizată pe bucăţi; din 2.800 au rămas cca. 480 salariaţi.
Întreprinderea de materiale de construcţii (BCO), 40% din capacitate, din 1.600, azi 420 salariaţi.
CESAROM, 30% din volumul producţiei 1989, de la 2.300 la 530 salariaţi.
Centrala electrică de termoficare (CET Vest) maximum 45% din producţia anterioară, de la 2.300 la cca. 1.100 salariaţi.
Întreprinderea de aparate de măsură şi control, de la 800 la 400 salariaţi.
Laromet, de la 1.300 la 450 salariaţi.
Electromagnetica, mai funcţionează o secţie; de la 1.700 la 90 salariaţi!
Adesgo, mai lucrează o secţie (restul ciorapilor se importă!).
Semănătoarea, produce acum utilaj agricol mărunt; de la 2.800 la 400 salariaţi.

Acapararea terenurilor unde au fost cândva fabricile

În afara vânzării instalaţiilor ca fier vechi, a fost şi un motiv direct, imediat, pentru a accelera demontarea uzinelor din Capitală: acapararea terenurilor situate în zone foarte potrivite investiţiilor imobiliare. Profiturile au fost de două ori: odată, prin vânzarea terenurilor la sume ridicate; a doua oară, prin investiţiile imobiliare în aceste zone unde transportul urban, alimentarea cu apă, cu electricitate şi căldură erau gata asigurate.

Au fost obţinute profituri uriaşe în comparaţie cu ce s-ar fi obţinut din funcţionarea în continuare a unităţilor industriale existente.

Profitul, cât mai ridicat şi rapid, a fost singurul principiu diriguitor al celor care au demontat totul.

Nevoia ţării de a avea o bază industrială - la o parte!

Soarta a zeci de mii de muncitori calificaţi - nu interesează!

Ceea ce a avut loc în Bucureşti s-a repetat în toate marile centre ale ţării aşa încât putem estima că a mai rămas cel mult 20% din capacitatea industrială a României (existentă în decembrie 1989) şi aceasta proprietate a unor firme din alte ţări.

Dacă la această distrugere a bazei industriale adăugăm:

- sistemul bancar-financiar controlat în proporţie de cca. 90% de băncile străine;

- datoria către FMI şi Banca Mondială, şi pentru care nu a fost dată o explicaţie veridică, dar care este scadentă curând;

- agricultura care nu este în stare să acopere nevoile populaţiei;

- privatizările anunţate cu lozinca vindem tot: CFR Marfă, Oltchim, Electrica furnizoare, Electrica distribuţie, ELCEN Bucureşti, companiile energetice Oltenia şi Hunedoara;

- dacă mai adăugăm cedarea, pe aproape nimic a zăcămintelor de aur, argint, cupru de la Roşia Montană şi Roşia Poieni.

Atunci nu e greu de anticipat că populaţia României se poate aştepta la ce este mai rău. Cât de rău vom constata în 2012 şi 2013.¹

¹ Expun şi pe această cale, cele mai alese mulţumiri domnului general (r) Ion Stoica pentru tot ajutorul dat în documentarea acestui articol.

duminică, 6 decembrie 2015

DREPTUL COPIILOR BUCURESTENI DE A SE JUCA SI CAUTA IN MUNTII DE GUNOAIE

"LITTLE HAVANA" DIN BUCURESTI, COPIII GUNOAIELOR,COPIII DIN FERENTARI,COPIII PRIMARILOR MILIARDARI,COPIII CAPITALEI ROMANIEI.

Imaginile pe care le vedeti sunt reale,sunt de astazi 2014,sunt din Bucuresti,sunt din Ferentari,nu sunt copii de Favelas din Sao Paolo,Famagusta,Iohannesburg,Maputo.

Sunt imagini terifiante a cartierelor rau famate,ajunse in stare de ruine,focare de criminalitate,focare de boli grave,prostitutie,mizerie sociala si morala.

De ce au ajuns in halul acesta de cadere economica,morala si sociala,candidatii la primarie sector,capitala,parlament,consilii locale au trecut vreodata pe aici,sigur au promis electoral ca le rezolva tot dar au uitat tot.

A fost vreodata posibil in Romania,in Bucuresti sa vedem asemenea imagini terifiante a unei societati in descompunere ?Poate inainte de raboi,poate dar nu la asemenea anvergura.

Va rog sa vedeti o galerie foto din Ferentari.

Va rog sa comentati pe nivelul 2 : Publicat de Societatea pentru Apararea Drepturilor Omului Braila
Postarea este preluata din blogul Orizont Rosu/orizontrosu.blogspot.com

SCRISOARE PENTRU DUMNEZEU !!

Doamne !dumnezeule !,trimite un arhanghel sa faca ordine in Romania si sa le taie mainile la hoti.

1 Romania de 25 de ani se tot imprumuta la FMI-Banca Mondiala-Banca Europeana.

Intrebare.Cum si cine si in ce scopuri sau cheltuit acesti bani ?

Suma totala a banilor imprumutati pe surse si destinatia lor.

2 BNR a restituit aurul confiscat de comunisti in baza unei legi,decret etc.dat de dl Ion Iliescu in 1990.

Intrebare.

Cantitatea de aur restituita pe fiecare persoana,daca documentele cerere de restituire sunt reale,se vorbeste ca a fost un jaf,lingourile se taiau cu flexul si se cantareau,in Timis este un jaf,se impune un control sever al DNA,se spune ca este un jaf national de cea mai mare amploare.

Se vorbeste despre un adevarat jaf national in restituirea aurului la tigani.

3 Cupoanele de calatorie pe CFR date pensionarilor nu sunt folosite decat aprox 25% de acestia din diverse motive dar CFR incaseaza valoarea lor de la buget.

Intrebare.

De ce nu pot fi transmisibile la rude,oameni saraci,copi,studenti etc de catre proprietarul care nu le poate folosi,nu are nevoie de acestea,sunt date populatiei prin legea 27/2000.

4 Exista zeci de mii de oameni in Romania care cauta in gunoi resturi alimentare pe care le consuma adulti si copii,primaria sa angajeze acesti oameni pentru fiecare loc de depozitare,sa sorteze materiale refolosibile,sa le suporte gratuit analize medicale pentru toata familia lor.

5 Mii de romani au ajuns sa imparta resturi alimentare din pubele cu cainii si pisicile care traiesc in zona,oamenii au devenit reci,nepasatori la aceste situatii inexistente in Romania in comunism.

6 Milioane de oameni ar fi dispusi sa plateasca un adaos la taxa de salubrizare sa platim acesti oameni adusi in situatia aceasta de un sistem politici-social inechitabil.

7 Nationalizarea bazelor de odihna si tratament,a bazelor sportive,case de odihna,publicatii care au fost proprietatea UGSR.

8 Secularizarea averilor bisericesti.

9 Reducerea proprietatilor funciare la 50 ha.

10 Deschiderea dosarelor de mare privatizare in ultimile 25 de ani si a tuturor restituirilor adintegrum.

11 Recuperarea patrimoniului fostul PCR si UTC si trecut sub controlul parlamentului.Locatiile de odihna,creatie sa fie administrate de organizatiile de tineret si in beneficiul lor.

12 Parlamentarii care au venituri de milioane de euro sa isi plateasca din fonduri personale plata salariatilor si chiria sediului de parlamentar,sa fie scutiti tinerii parlamentari si care au venituri reduse.

13 Parlamentarii sa fie convocati numai cand se dezbat si se aproba legi,sa aiba un statut apropiat MAN.

14 Tarife sociale la plata apei canal,gaze,energie electrica,transport pentru persoane singure cu venituri pana la 1000 lei,familii cu copii si venituri sub 500 lei pe membru de familie.

15 Spitalele inchise de guv Boc sa fie redeschise si intretinute logistic de BOR si tehnic de MS si F.

16 Sanatate gratuita pentru toti si pentru neasigurati,plata acestora sa fie suportata de ONG si Societatii Caritabile,Crucea Rosie Romana,BOR.

17 Impozitarea tuturor veniturilor obtinute de BOR.

18 Radierea partidelor politice care nu au fost validate de electorat la primul scrutin electoral,ex PC-UNPR.

19 Dizolvarea parlamentului pentru cazuri de parlamentari corupti si grupuri infractionale cu parlamentari corupti.

20 Dizolvarea partidelor politice fondate pe criterii etnice.

21 Membrii parlamentului sa nu detina imunitate in fata legii si nici presedintele statului.

22 Parlamentul sa fie organizat dupa principiile MAN.

23. Consilierii CLM si CJ sa reprezinte marele institutii ale statului : Invatamant,sanatate,un muncitor,un lider de sindicat,agricultorii,ordine publica si alte segmente sociale importante.

24 Retragerea certificatelor de Revolutionar si retrocedarea terenuri,spatii comerciale si alte bunuri date de statul roman acestor numiti impropriu "Revolutionari ".

25 Seful politiei judetene si municipale precum si adjunctii lor pana la esalonul 3 sa fie civili cu studii juridice si economice,numiti DIRECTORI.

26 Energia electrica produsa de Hidroelectica sa fie distribuita cu tarifele primare ( de productie )consumatorilor casnici.

27 Legea Voluntariatului.

28 Legea Misionariatului ecumenic-social-medical,calugari,maicute,preoti pot presta misiuni in scopurile de mai sus.

29 O situatie bilantiera a Asociatiilor de Proprietari privin restantele la plata a locatarilor.

a Furnizori de servicii=suma.

b Total datorii pe municipiu si sate.

c Nr de restantieri.

30 Amnistie la plata restantelor la intretinere SELECTIVA in urma unui studiu sociologic : familii tinere cu copii multi,cu venituri mici,someri,bolnavi,varstnici supravietuitori cu pensii mici,bolnavi,si alte categorii sociale defavorizate,nu intra in faliment nici o primarie,si asa preturile la Braila la Apa-Canal sunt ca marime pe locul 6 din Romania,energia este ca pret supradimensionata la populatie datorita "baietilor destepti" asa ca nu da faliment Electrica ,Distrigaz,GDF Suez.
31 UN PROGRAM PE TERMEN SCURT DE ERADICAREA SARACIEI DIN ROMANIA
Bulevardul Independentei sa se numeasca bd ANTON LUNGU.
Piata Palatului Adm sa se numeasca Piata ANTON LUNGU sau ANTON LUNGU PLAZA.
32 Metroul Bucuresti sa se numeasca: NICOLAE CEAUSESCU
33 REINTRODUCEREA PEDEPSEI CU MOARTEA PENTRU FRAUDE DE MILIOANE DE LEI,PENTRU INALTA TRADARE,PENTRU CRIME MULTIPLE,PENTRU CRIME CU PREMEDITARE,VIOL.
34 Laptele si cornul care se dau copiilor la scoala este un program social nefunctional,copii de oameni cu posibilitati ;refuza, arunca in strada ce i se ofera,multi copii lipsesc nemotivat sau motivat de la ore,copii cu probleme de sanatate care nu consuma alimentele oferite in program si vedeti ca este o risipa de resurse care pot fi dirijate catre alte categorii sociale care au nevoie de acestea.
Corect ar fi sa se acorde o masa la pranz sau sa mareasca alocatia copiilor cu suma aferenta acestui program.
35 Oamenilor sa le spunem ce vor ei sa auda nu ce vrem noi sa auda.
Este foarte important,restul sunt bani si munca irosita.
36 Alegerile sa fie programate in zile lucratoare si pe parcursul a 2 zile cel putin.
37 Sa se dispuna prin lege si statut ca in fiecare an AP-urile sa fie verificate prin o expertiza contabila asa cum se face deratizarea,deparazitarea,dezinsectizarea.
38 Revazute modalitatile speculative si pagubitoare pentru consumatori CONTARCTELE incheiate prin telefon cu solicitantii,multi nu aud,nu stiu ce stipuleaza contractul etc,este greu sau imposibil de al rezilia,ma refer la contractele cu RDS-UPC-ROM TELEKOM-si altele.
39 Modul de semnalarea defectiunilor este aproape imosibila de majoritatea abonatilor la ROMTELEKOM fiind deosebit de complicata si sofisticata.
40 Armata Romana si Jandarmeria sa ceara scuze in genunchi poporului roman pentru crimele comise impotriva taranilor rasculati in 1907 si uciderii muncitorilor grevisti din perioada interbelica.
41. Contractele semnate prin telefon cu clauze devastatoare pentru clienti care nu le inteleg,nu le stiu efectele dezastruoase,ma refer la Rom Telecom Tv,UPC,etc.sa fie reziliate,amendate de ANPC si refacute pentru beneficiul clientului.
42 Toate institutiile publice din Romania sa fie dotate numai cu autoturisme si utilitare de productie autohtona.
43 Introducerea in tribunale a judecarii delictelor penale a CURTII CU JURATI,juristii si politicienii stiu beneficiile democratice al aceste probleme.

vineri, 4 decembrie 2015

DOSAR NR.1158/1990.

                               S.A.D.O. BRAILA.- PENTU A FACE UN PAS IN DEMOCRATIE ?!

          - Cind justitia nu raspunde de faptele sale,acel popor, nu are nici-o demnitate.


        In presa din tara au aparut mai multe articole in care se vorbea de oportunitatea reintroducerii curtilor cu jurati, asa cum se intimpla in Romania interbelica. Potrivit lui Alexis de Tocqueville, un cunoscut om politic si istoric francez, care s-a remarcat prin publicarea operei sale''Democratia in America'', ,, procesele cu jurati educa cetatenii cu privire la autoguvernare.''
Acest curent de opinie poate aparea ca o noua etapa in americanizarea noastra, dar trbuie sa avem in vedere ca, asa cum am precizat si mai sus, curtea cu jurati are un istoric in tara noastra mai ales intr-o perioada considerata a fi '' Epoca de Aur a Romaniei''.
    Atit in dreptul englez, cit si in cel american se recunoaste dreptul fundamental al cetateanului de a alege intre a fi judecat de catre un judecator sau de catre un juriu. Astfel, procesul cu jurati presupune o procedura in care juriul fie da verdictul sau doar stabileste situatia existenta intr-un anumit caz, ramanind apoi la latitudinea judecatorului sa aplice legea. astfel, juratii stabilesc vinovatia sau nevinovatia inculpatului, iar daca acesta este gasit vinovat judecatorul este cel care stabileste pedeapsa pe care acesta o va primi. Procesul fara jurati lasa toata puterea decizionala in miinele unui judecator sau a unui complet de judecata.
     In tarile care au adoptat acest sistem, al proceselor cu jurati, aceste jurii sunt privite ca fiind o modalitate de protectie inpotriva puterii statale. Se considera astfel ca accesul cetatenilor obisnuiti reprezinta o modalitate de insertie a normelor si valorilor comunitare in procedurile judiciare si, mai ales, un mod de legitimizare a legii.
    Deoarece in urma realizarii unor sondaje s-a constatat faptul ca mai mult de jumatate dintre romini nu au incredere in justitie(53%,in urma unui sondaj efectuat in noembrie 2013), credem ca reintroducerea curtilor cu jurati ar fi un mare pas inainte pentru reformarea justitiei si cresterea gradului de incredere in justitie la nivelul populatiei. Marile cazuri de coruptie a caror subiecti sunt judecatori prezentate in mass-media au zdruncinat si mai mult increderea si asa subrezita in sistemul judiciar din tara noastra. Reintroducerea curtilor cu jurati ar reprezenta participarea activa a cetatenilor obisnuiti la actul de justitie, ceea ce ar presupune o inplicare mai profunda si o intelegere mai buna a principiilor juridice, deci o mai mare responsabilitate sociala a acestora.
           1. In cadrul procesului juriul ar trbui sa stabileasca verdictul: vinovat sau nevinovat;
           2. Avocatul, ca si pina acum, va trebui sa-si apere clientul, sa promoveze si sa apere drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului. Exercitarea profesiei sale presupune asistarea si reprezentarea persoanelor fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
          3.Pprocurorul, conform art. 316 din ,,Codul de procedura penala,, exercita rolul sau activ in aflarea adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinind seama de probele administrate.
          4. Rolul judecatorului in cadrul curtilor cu jurati este de a stabili pedeapsa pe care o va primi inculpatul dupa ce juratii au stabilit verdictul.
           In ceea ce priveste Politia Romana, consider ca trebuie, sa aiba toate compartimentele, pentru adoptarea urmatoarelor masuri, pentru imbunatatirea activitatii desfasurate:
          1. Politia ar trebui sa aiba dreptul de a retine orice persoana care a savarsit o infractiune/fapta penala, a carei lasare in libertate ar reprezenta pericol public.
          2. Politia ar trbui sa aiba dreptul sa se autosesizeze din oficiu si sa inceapa cercetarile imediat asupra unei persoane suspecte, fara a mai fi necesar avizul procurorului sau a judecatorului.
          3. In cazurile in care politia se confrunta cu un flagrant sa nu mai fie necesara solicitarea unei autorizatii de perchezitie de la un judecator.
          4. Pentru documentarea activitatii infractionale, politia sa dispuna de tehnica de ascultare propie, dupa ce in prealabil s-a obtinut aviz din partea judecatorului.
,

joi, 3 decembrie 2015

CE SPUNETI DESPRE DREPTURILE COPIILOR CAPITALISTILOR DIN ROMANIA ?

PARTIDUL SARACILOR din ROMANIA

Cine are curajul,inspiratia,compasiunea, spiritul de dreptate sociala,umana ,vointa politica sa fondeze acest partid din titlu sigur are un succes electoral garantat daca are si oamenii cu acest ideal de a ajuta romanii saraci de care Romania este in fruntea Uniunii Europene.
51% din copii romani sunt saraci, ne transmite Eurostat.
In Frumoasa si Fascinanta Romanie a dlui Ion Iliescu sunt astazi 9 milioane de saraci care pe vremea dsale in Epoca de Aur nu erau.
Nu or fi copii lui m`am Udrea,Hrebe,Sova,Oprescu,Tiriac,Gruia,etc,sunt copii din tot atatea familii sarace.
De ce toti politicienii de marca evita sa se implice in politica de stanga autentica,de ce majoritatea politicienilor prefera sa fondeze partide cu ideologie de dreapta,a disparut spiritul de dreptate,de realitate,sunt parvenitii epocii jafului si disrugerii economice a unei natiuni care a muncit din greu sute de ani pe putin,niciodata satui.
Va rog sa vizionati un grupaj foto cu copii CAPITALISTI din Romania post lovitura de stat,dec 1989.

luni, 30 noiembrie 2015

                     SOCIETATEA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI BRAILA.

          Ideea, constituiri in Romania, a unei organizatii de aparare a drepturilor omului, a aparut mai bine de sase decenii,dar conditiile politice din tara noastra nu au permis, materializarea acesteia.
Nucleu societatii s-a constituit inca de la 28 decembrie 1989, iar la 19 februarie 1990 S.A.D.O.BRAILA a fost inregistrata ca persoana juridica. Socetatea pentru Apararea Drepturilor Omului, isi propune,s-a apere drepturile fundamentale ale omului,pornind de la principiile consacrate de ''CARTA O.N.U.'',Declaratia Universala a Drepturilor Omului,Actul Final al Acordului de la Helsinki, si celelalte conferinte post-Helsinki, conventii internationale.
Societatea pentru Apararea Drepturilor Omului, este o organizatie independenta, apolitica, neguvernamentala, cu caracter umanitar, care isi propune s-a apere drepturile fundamentale, ale tuturor oamenilor, fara nici o discriminare. Orice persoana, care considera ca i s-a incalcat drepturile ,poate apela la societate.

                                                                 STATUT.

Art.1.-Socetatea pentru Apararea Drepturilor Omului, este o organizatie cu personalitate juridica, apolitica, independenta, neguvernamentala, cu caracter umanitar,intemeiata pe principii de democratie deplina si reconstituita prin adeziune liber exprimata, a oricarei persoane majore, care adera la principiile statuar, si doreste s-a se asocieze.

Art.2.-Scopul Societati, este de a apara drepturile oricarei persoane fizice, asa cum sunt consfintite in
constitutie, legi si conventii internationale.

Art.3.-Societatea isi propune s-a previna,cerceteze, s-a demaste in mod public, orce incalcare a drepturilor omului, prin raspundere civila,s-au penala a celor vinovati, prin sesizarea organilor competente, in scopul repararii drptului incalcat.

Art.4.-Societatea are dreptul de a proteja si condamna in mod public fata de orice act de incalcare a
drepturilor omului.

Art.5.-Societatea apara drepturile cetatenilor romani, aflati in tara s-au in streinatate,ale cetatenilor streini s-au fara cetatenie, domiciliati s-au rezidenti in Romania, prin pozitie, fata de incalcarile drepturilor omului oriunde in lume.

Art.6.-Conceptul de drept al omului este cel proclamat de- Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite in Declaratia Universala a Drepturilor Omului- adoptata la 10 decembrie 1948, rezultat din constiinta umanitatii si dorinta ca orice om s-a se bucure de drepturi si libertati, ca cele mai inalte aspiratii ale vieti.

Art.7.-Drepturile omului, sint aparate de puterea legii, care trebuie s-ai asigure protectia, inpotriva exploatari
omului de catre om, inpotriva tiraniei si a opresiune.

Art.8.-Socetatea apara,atit drepturile individuale, cit si cele generale.

Art.9.-Membrii Societatii, pornesc de la principiul ca drepturile omului sunt inalienabile.

Art.10.-Societatea isi propune s-a apere, drepturile sociale, politice,economice, culturale, religioase ale
   tuturor oamenilor, indiferent de sex,virsta, stare civila, materiala, nivel de pregatire s-au cultura,
   rasa, culoare,nationalitate, conceptii politice s-au religioase.

Art.11.-Membrii Societatii,califica genocidul drept cea mai inalta crima inpotriva omului.

Art.12.-Membrii Societatii, militeaza pentru apararea dreptului la opinie si libera exprimare,( in limita bunului
simt) credinta, convingeri politice, securitate sociala,proprietate, acces liber la mas-media,
protejarea copiilor,tinerilor, femeilor,mamelor, dreptul la un nivel de trai demn, prin asigurarea
conditiilor de locuit, hrana, educatie, munca, remunerare, odihna, asistenta sociala de orce natura.

Art.13.- Orice om are dreptul s-asi intemieze familia acolo unde doreste, are dreptul s-a calatoreasca,
               s-a migreze liber.

Art.14.-Societatea militeaza, pentru dreptul la o viata demna a copiilor orfani,femei, mame nemaritate,
              batrini fara sprijin.

Art.15.-Membrii Societatii,militeaza pentru reabilitarea prin lege, a tuturor persoanelor aflate s-au nu in
             viata, care au suferit condamnari politice in regimul de dictatura comunista.

Art.16.-Societatea considera, ca orice om , este egal in fata legii, benificiaza de protectia ei si are dreptul
              la repararea drepturilor incalcate.

Art.31.- Prezentul ;;STATUT;; a fost aprobat de adunarea generala, in sedinta din 12 februarie 1990.

   Art.17.-30. -sint pentru structura organizatorice.........

duminică, 22 noiembrie 2015

DREPTURILE OMULUI IN POLITICA DE STANGA.

Politică de stânga

De la Wikipedia Enciclopedia.Robespierre-Danton-Marat.Clubul Iacobinilor.

Stânga politică este unul din cei doi termeni antitetici, stânga și dreapta, prin care, de la Revoluția Franceză, este desemnată contradicția dintre ideologia și mișcările în care este scindat domeniul politic, atât în planul practic, al acțiunii, cât și în cel al teoriei. Trăgând învățăminte din prăbușirea comunismului, stânga modernă este reprezentată în mai toate țările de partide și mișcări care fie au abandonat marxismul, fie au păstrat numai părți ale acestuia.

Cuprins

[ascunde]

Trăsături definitorii[modificare | modificare sursă]

Ca una dintre marile orientari politice și ideologice ale epocii contemporane, stânga are în centrul preocupărilor sale apărarea drepturilor omului simplu, justiția socială, egalitatea (nu numai de șanse, ci și in drepturi), nediscriminarea oamenilor după rasă, naționalitate sau sex. Ea este expresia politică a altruismului, a iubirii omului de aproapele, adică sensibilitate pentru suferințele și aspiratiile celorlalti. Stânga moderna nu își vede împlinite idealurile decât într-o societate democratică, în care consultarea electorală are ca scop aflarea cerințelor populației, cucerirea puterii fiind calea prin care aceste aspirații pot fi traduse in viața de cei aleși în alegeri.

Una dintre ideile la care țin adversarii stângii moderne este că aceasta ar fi înrudita cu comunismul. Istoria arată că sunt numeroase partidele și mișcările de stânga (social-democrați, socialiști, trotzkiști, anarhiști etc.) care s-au opus cu fermitate autoritarismului comunist, aderenții lor înfundând pușcăriile comuniste. Pornit ca o mișcare radicală de stânga cu țeluri generoase, comunismul a degenerat în URSS (iar după acest model și în alte țări), a ajuns un regim opresiv ce a refuzat acordarea libertăților individuale și colective, fapt care s-a întors împotriva idealurilor declarate ale mișcării și a fost în cele din urmă respins de popor. Astăzi, chiar și partide de stânga ce și-au menținut denumirea de comuniste, au evoluat mult, recunoscând virtuțile economiei de piața (partidul comunist chinez) sau ale parlamentarismului democratic (PC francez si ceh).

A fi de stânga înseamnă opoziție fața de concepția dreptei de făurire a unei societăți în care economicul să fie independent de politic, adică satisfacerea cu prioritate a cerințelor păturii active a populației, un liberalism economic neîngrădit, individualism exacerbat și restrângerea rolului statului la poliție, justiție și armata. Stânga contemporană este împotriva diminuării rolului statului dincolo de o anumită limită, dar totodată și împotriva exagerării acestui rol, așa cum ar dori uniipopuliști, ce vor un stat autoritar, cu un șef atotputernic, capabil să îngrădească exprimarea opiniilor adversarilor politici. Ideile și idealurile stângii țin de căutarea neincetată a omului după o stare mai bună, pentru sine și pentru comunitatea din care face parte. Pentru aceasta e nevoie de un dublu compromis: pe de o parte, între capitalul pus la dispozitie de patronat și munca oferită de salariați, iar pe de alta parte între statul ce legifereaza și menține ordinea socială și piața ce stimulează eficiența individului.

Alte caracteristici ale stângii[modificare | modificare sursă]

Stânga a fost și este neconformista, fidelă unor principii, dar totodată critică față de modul lor de aplicare. Ea crede in progres, crede in libertatea de expresie și in egalitatea reala a cetățenilor, se opune promovarii unui capitalism sălbatic, se ridică împotriva nedreptăților unei societati imperfecte. De aceea ideile stângii au fost îmbrațișate de mulți intelectuali din intreaga lume, printre care iată câteva personalități, laureate ale premiului Nobel : A. Einstein, Romain Rolland, Anatole France, George Bernard Shaw, Bertrand Russell, Jean-Paul Sartre, Pablo Neruda, Heinrich Böll, Gabriel Garcia Marquez, Nadine Gordimer, Jose Saramago, Günter Grass s.a.

Criteriul cel mai frecvent utilizat pentru a distinge stânga de dreapta îl constituie – dupa Norberto Bobbio – atașamentul la idealul egalității între oameni. Omul de stânga e egalitarist, adică e convins că cea mai mare parte a inegalităților care îl indigneaza sunt sociale și deci eliminabile. Omul de dreapta, în schimb, este – după acest autor – inegalitarist, căci consideră că inegalitățile în societate țin de însăși natura omului și e zadarnic a încerca eliminarea lor. Stânga modernă își adaptează tactica la noile condiții istorice, motiv pentru care mesajul stângii continuă să aibă forță de atracție. Economia de piață, singura alternativă in noile condiții, trebuie să îmbine – în viziunea stângii – principiul libertății de acțiune a relațiilor de schimb pe piață cu restricțiile ce decurg din egalitatea socială. Stânga deci combate consecințele negative ale mecanismelor economice asupra societății umane și, recunoscând caracterul ireversibil al globalizării, se opune aspectelor distructive ale acestui proces și preconizează menținerea lui sub control. Tradițional stânga a fost și a rămas internaționalistă, înțelegând prin asta solidaritatea mondială a celor ce muncesc și opoziția fermă față de naționalism. Totodată însă a fi de stânga astăzi este și o dovadă de patriotism, căci omul de stânga își iubește țara și dorește propășirea ei. Ea consideră însă binevenită aderarea țării la organizații integratoare, cum ar fi Uniunea Europeana, deoarece ele pot constitui un imbold în procesul încă neîncheiat al modernizării societății românești. In aplicarea principiului solidarității sociale, stânga susține de regulă lupta sindicatelor pentru apărarea drepturilor muncitorilor. Stânga modernă a încetat însă să fie exponenta politică a sindicalismului, ba chiar, odată ajuns la putere, un guvern de stânga poate adopta decizii care, conducând la creșterea generală a economiei, riscă sa fie contestate de sindicate. Pentru atenuarea însă a urmărilor dureroase ale șomajului, ea militează pentru îmbunatățirea asistenței medicale a forței de muncă și pentru creșterea nivelului de educație a personalului productiv, astfel încât el să se poată adapta cu ușurință progreselor tehnologice.

Stânga este un apărător al drepturilor femeilor și a celor din patura țărănească. Ea susține emanciparea femeilor și recunoașterea drepturilor lor egale în societate, îndeosebi în România, unde rolul femeilor în parlament, în guvern, în conducerea economiei, în știință, este încă redus. Stânga este în mod natural adevăratul susținator al intereselor țărănimii și este singura forța politică ce sustine sporirea eficienței procesului agricol de producție prin crearea de cooperative țărănești (dupa modelul antebelic inițiat de fruntașul țărănist de stânga Ion Mihalache), iar nu prin reconstituirea marilor latifundii.

Stânga este principial contra războiului, fără însă a fi pacifistă. Intr-o lume cu focare de tensiune periculoase, omul politic de stânga acordă întotdeauna preferință soluțiilor de rezolvare prin tratative a conflictelor, iar nu prin exercitarea forței. Totodată stânga se opune încercărilor de rescriere tendențioasă a istoriei, banalizând fascismul și satanizând forțat comunismul, numai în scopul atingerii unor țeluri politice imediate sau a unor interese oculte.

Din istoria stângii[modificare | modificare sursă]

Noțiunea de stânga a apărut la 1789, odată cu Revoluția franceză când, în adunarea reprezentanților poporului, locul pe care îl ocupau iacobinii, cei mai deciși în răsturnarea monarhiei, anularea privilegiilor nobiliare și instalarea republicii, fiind asezati la stânga amfiteatrului. Principiile revoluției s-au răspândit apoi în întreaga Europa, i-au înflăcărat pe cei ce au pregatit revoluția de la 1848 : în Franța - Saint-Simon; Louis Blanc, Ch.Fourier, P.J.Proudhon, Auguste Blanqui, în Anglia –Robert Owen, în Germania - Ferdinand Lassalle, Karl Marx, Fr. Engels, W. Liebknecht, August Bebel s.a. In Germania sub impulsul acestora din urmă, la 1875 ia ființa SAPD (Sozialdemokratische Arbeiter Partei Deutschlands). In 1848 Marx și Engels publică „Manifestul Comunist“, document cu o uriașe influență asupra luptei muncitorilor din intreaga lume. In 1867 apare primul volum din cartea lui Marx „Capitalul“, care a cercetat legile de desvoltare și structurile capitalismului. „Istoria tuturor societăților de până acum este istoria luptelor de clasă“, este fraza de inceput a Manifestului Comunist. Intre 1864 și 1876 ființeaza „Internaționala I-a“, destinata orientarii teoretice și schimbului de experiența, urmată în 1889-1914 de „Internaționala II-a“, care și-a pus ca scop inființarea de partide socialiste în plan național. Chiar în timpul vieții, dar mai ales dupa moartea lui Marx (1883) și a lui Engels (1895), au apârut noi figuri majore ale mișcării muncitorești : Karl Kautski, Ed. Bernstein, Roza Luxemburg, Paul Lafargue s.a. Odată cu aceștia a avut loc scindarea ideologică a stângii între reformiști și marxiști. Dacă pentru marxiști, și ulterior pentru comuniștii-leniniști, obiectivul fundamental este desființarea exploatării și dominației de clasă, preluând puterea prin revoluție politică, în schimb pentru reformiștii bernsteiniști, ulterior pentru toate partidele social-democrate, socialiste și laburiste, situația clasei muncitoare poate fi ameliorata prin reformarea, îmblânzirea capitalismului și respingerea căii revoluției, care echivalează întotdeauna cu violența. In acest sens se acordă preferința formelor parlamentare și legale de obținere a succesului în revendicari. Aceasta bifurcare principială a gândirii de stânga dăinuie până astăzi, cu toata prăbușirea comunismului de tip sovietic. Cea de a III-a Internațională, creatâ la Moscova în 1919 (de unde și numele de Komintern) și la care au aderat aproape toate partidele comuniste, a avut drept țel apărarea URSS și propaganda comunismului în alte țari. Cea de a IV-a Internaționala, apărută în 1938, are caracter trotzkist.

Deosebiri între stânga modernă și stânga dogmatică[modificare | modificare sursă]

Forma în care se prezinta astăzi societățile din Germania, Franța, Anglia și chiar Statele Unite, este mult deosebită de imaginea capitalismului sălbatic pe care o combăteau socialistii acum 100-150 de ani. Pe vremea lui Marx, dar și apoi, pe vremea lui Kautsky, Roza Luxemburg, Bernstein s.a. sindicatele erau scoase in afara legii ; grevele erau privite ca acte de rebeliune și mulți participanți la ele – arestați ; ziua de lucru nu avea un număr de ore limitat legal; lipseau asigurările de șomaj, de boală și de bătrânețe ; muncitorii și țăranii ce nu erau proprietari (și deci nu plăteau impozit) erau excluși de la dreptul de vot ; asistenta socială și sanitară se reducea la filantropia bisericească ; învațămantul nu era finanțat de stat și deci nu era accesibil copiilor din clasele nevoiașe etc.

Sistemul capitalist actual este diferit de cel din sec. 19 și chiar de la inceputul sec.20. Capitalismul contemporan posedă un amplu sector de servicii publice ; el nu mai ignoră privațiunile unur largi pături sociale, deoarece sufragiul universal obligă la menajarea viitorilor alegători ; principiile drepturilor omului, izvorâte din revoluția franceză, au fost adoptate de ONU și călauzesc deciziile oamenilor politici ; proprietatea privată, deși sacrosancta, nu mai duce la abuzuri, căci este echilibrată de o serie de alte drepturi și indatoriri societale. Transformarea capitalismului a avut loc atât sub presiunea miscărilor muncitorești și a criticii socialiste, cat și ca strategie preventivă a statului burghez ce urmărea desprinderea unei părți a clasei muncitoare de mișcările revoluționare prin îmbunatățirea condițiilor de trai.

Această imagine, ce poate părea idilică, nu justifică însă dispariția stângii, căci societatea a început să fie erodată treptat dinspre interior. Cum anume ? In primul rând, are loc o sporire a prăpastiei între bogați și săraci, nu numai pe plan mondial, ci și în interiorul fiecărei țări. Aceasta e de natură a amplifica tensiunile sociale, obligând uneori statul la adoptarea de măsuri represive, nedemocratice. Unul dintre principiile de bază ale unei societăți moderne, cel al egalității de drepturi între toti cetățenii, este fie contestat, fie este înlocuit cu cel al echității, adică al egalității de șanse. Dar într-o societate a inegalității economice crescânde, a vorbi despre egalitate de șanse, nu numai în posibilitatea de acces la studii, ci și în viață, în accesul la diferite funcții în carieră, dovedește ignoranța sau cinism. In al doilea rând, căutarea eficienței economice, adică a profitului maxim cerut de acționari, constrânge managerii marilor firme la adoptarea de măsuri drastice : concedieri de mii de oameni de pe o zi pe alta; instalarea unui șomaj cronic de masă, imposibil a mai fi resorbit; controlul monopolist al pieței și limitarea concurenței loiale între factorii economici; abandonarea treptată a sistemului de pensii bazat pe solidaritatea între generații și trecerea la sistemul de pensii individualist, în care fiecare își depune din timp banii de pensie la bancă, care însa îi poate specula la bursă, cu toate riscurile ce decurg de aici pentru viitorul pensionar etc.

Aceasta evoluție, ce se constată în mai toate țările, era de așteptat. Odată incheiată competiția in care capitalismul se găsea cu comunismul, odată deci câștigată victoria față de principalul adversar, a dispărut și impulsul lui de a mai face concesii, de adoptare de măsuri sociale. Tactica este acum de a simula pericolul și a amplifica sentimentul de nesiguranță care ar cuprinde lumea. Dezvoltarea acestei stări permanente de vulnerabilitate și primejdie (terorismul islamic, ridicarea economică a Chinei, reinarmarea Rusiei, „rogues states“ – mici state ticăloase etc.) împinge chiar și categoriile cele mai defavorizate ale populației să îndure exploatarea, să accepte măsuri represive pentru a fi bine protejați, ba chiar și declanșarea de războaie in diverse colțuri ale planetei. Toate acestea arată cât de justificată este și va rămane o atitudine critică la adresa unui capitalism neîngradit, cât de important este rolul stângii moderne în confruntarea de idei contemporană.

Marele istoric britanic Eric Hobsbawm scria acum câțiva ani: „Noi cei de stânga, trebuie să ținem mereu seama că nu suntem niște ultimi veniți, ci cea mai veche mișcare existenta în Europa pentru îmbunatățirea vieții omului simplu, a maselor. De aici provin mândria și forța noastră“.